Ordinul Arhitectilor - OAR Dunarea de Jos

Instrumente
Va aflati aici Home » OAR Dunarea de Jos
Vineri, 15 Dec 2017

Mod de functionare si organizare

Email Imprimare PDF

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România adoptat de Conferinţa Naţională a OAR din 30-31 mai 2005

Titlul 1. Dispoziţii generale

Art.1 - Ordinul Arhitecţilor din România
(1) Ordinul Arhitecţilor din România, denumit în continuare şi Ordinul, funcţionează în condiţiile Legii 184/2001, republicată, a Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi a celorlalte prevederi legale în vigoare, ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică de drept privat, nonprofit, apolitică, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independentă având rolul de a reprezenta, promova şi proteja la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de arhitect.
(2) Ordinul Arhitecţilor din România are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu.

Art. 2 -Atribuţiile Ordinului
(1) Ordinul are următoarele atribuţii:
a) protejează şi promovează calitatea produsului de arhitectură şi urbanism;
b) urmăreşte exercitarea competentă şi calificată a profesiei cu respectarea codului deontologic al acesteia;
c) propune reglementări legislative şi normative specifice, în vederea promovării lor;
d) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale;
e) acordă arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi dreptul de semnătură şi gestionează Tabloul Naţional al Arhitecţilor.
(2) Atribuţia Ordinului privind acordarea dreptului de semnătură nu poate fi exercitată de nici o altă instituţie sau asociaţie profesională.
(3) Ordinul, organizaţie de creatori, poate desfăşura şi alte activităţi, după cum urmează:
a) organizează şi susţine proiecte culturale de interes naţional;
b) iniţiază şi sprijină înscrierea în circuitul naţional şi internaţional al operelor de arhitectură valoroase;
c) organizează şi susţine expoziţii de arhitectură, editează cataloage, albume şi reviste de specialitate şi acordă premii;
d) contribuie la promovarea programelor de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arhitectural ca element major al politicilor naţionale şi locale în domeniul culturii, protecţiei mediului şi amenajării teritoriului;
e) iniţiază şi sprijină programe naţionale de creştere a calităţii vieţii prin mijloacele oferite de domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului şi alinierea la normele europene specifice;
f) cooperează cu alte organisme şi asociaţii profesionale din domenii complementare arhitecturii şi urbanismului.

Art. 3 -Veniturile Ordinului
Activitatea Ordinului se finanţează din taxe de înscriere, cotizaţii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestări culturale, ştiinţifice, economice şi drepturi editoriale specifice pe care le desfăşoară, precum şi din donaţii, legate, sponsorizări, sume provenite din timbrul arhitecturii sau alte surse, în condiţiile legii.

Titlul 2. Membrii Ordinului. Drepturi şi obligaţii.

Art. 4 -Membrii Ordinului
(1) Din Ordin fac parte arhitecţii şi conductorii arhitecţi, cu sau fără drept de semnătură, urbaniştii fără drept de semnătură sau cărora le-a fost acordat, în condiţiile legii, drept de semnătură similar conductorilor arhitecţi, arhitecţii şi conductorii arhitecţi stagiari, la cererea acestora.
(2) Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă de licenţă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român.
(3) Poartă titlul de conductor arhitect absolventul cu diplomă de licenţă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, cu durata minimă a studiilor de 3 ani.
(4) Arhitecţii cetăţeni străini pot face parte din Ordinul Arhitecţilor din România dacă îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 11 şi 12 ale Legii 184/2001, republicată, şi cele ale actelor normative emise în baza legii.

Art. 5 -Drepturile membrilor Ordinului
Membrii Ordinului au următoarele drepturi:
a) să participe la toate activităţile şi manifestările care constituie obiectul de activitate al Ordinului;
b) să aleagă şi să fie aleşi în forurile de conducere ale Ordinului şi ale filialelor teritoriale din care fac parte;
c) să fie informaţi asupra activităţii desfăşurate de Ordin;
d) să consulte materialele documentare aflate la Ordin şi să beneficieze de programe de perfecţionare a pregătirii profesionale organizate de Ordin;
e) să aducă propuneri şi amendamente, conform procedurilor stabilite, la toate documentele supuse aprobării în conferinţele teritoriale şi naţionale;
f) să beneficieze de sprijinul Ordinului în administrarea dovezilor necesare pentru apărarea dreptului de autor în condiţiile legii;
g) să utilizeze alături de nume calitatea de membru al Ordinului Arhitecţilor din România;
h) să aibă acces nelimitat la concursurile de arhitectură organizate prin sau cu colaborarea Ordinului;
i) să beneficieze de sprijin social, după caz;
j) să beneficieze de consiliere şi sprijin din partea organizaţiei;
k) să beneficieze de orice alte drepturi stabilite de lege, Regulament şi de Conferinţa naţională a Ordinului.

Art. 6 -Obligaţiile membrilor Ordinului
Membrii Ordinului au următoarele obligaţii:
a) să respecte legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect; Regulamentul Ordinului, Codul deontologic, onorariile de referinţă şi hotărârile forurilor de conducere ale Ordinului şi filialelor, emise conform competenţelor, în baza angajamentului asumat la primirea în Ordin;
b) să contribuie la realizarea acţiunilor iniţiate de Ordin;
c) să participe la programele de perfecţionare profesională şi să-şi îmbogăţească permanent cunoştinţele profesionale;
d) să achite regulat şi la termenele stabilite cotizaţia către Ordin;
e) să nu desfăşoare şi să nu angajeze activităţi politice în cadrul şi pe seama organizaţiei;
f) să aducă la cunoştinţa filialei din care fac parte orice modificare survenită faţă de datele înregistrate în evidenţele filialei şi să ofere în acest sens toate datele solicitate de filială;
g) să declare Ordinului, la cererea acestuia, domeniile în care îşi exercită profesia de arhitect.

Art. 7- Cotizaţii anuale. Taxa de înscriere. Modalitatea de stabilire a acestora
(1) Valoarea cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului şi cea a taxei de înscriere se stabilesc prin hotărâre a Conferinţei naţionale.

Art. 8 - Termen şi modalităţi de plată a cotizaţiei anuale
(1) Plata cotizaţiei anuale se face o singură dată pe an, până cel târziu la 30 aprilie. După 6 luni de neplată a cotizaţiei, fără justificare, dreptul de semnătură se suspendă, prin decizia preşedintelui filialei, până la achitarea integrală a acesteia.
(2) În cazuri excepţionale Colegiul director al Ordinului poate aproba eşalonarea sau scutirea de la plata cotizaţiei.
(3) Arhitecţii şi conductorii arhitecţi cărora li s-a suspendat dreptul de semnătură pentru neplata cotizaţiei vor plăti o taxă de reluare a dreptului de semnătură. Valoarea acestei taxe se va stabili prin hotărâre a Conferinţei naţionale.
(4) Cotizaţiile şi taxele, prevăzute în prezentul Regulament, se colectează prin filialele teritoriale. Modalitatea în care se face plata, direct sau prin virament bancar, va fi decisă de fiecare filială în parte.

Titlul 3 Organizarea şi funcţionarea Ordinului

Capitolul 1. Dispoziţii generale
Art. 9 - Forurile de conducere ale Ordinului
(1) Organizarea şi funcţionarea Ordinului sunt asigurate, potrivit legii şi prezentului Regulament, de către forurile de conducere alese, care au funcţie reprezentativă, de conducere, decizie şi control.
(2) Forurile de conducere ale Ordinului sunt:
a) Conferinţa naţională;
b) Consiliul naţional;
c) Colegiul director;
d) preşedintele Ordinului.
(3) Persoanele alese în Consiliul naţional, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului au mandat de 4 ani şi nu mai mult de două ori consecutiv.
(4) Fac excepţie de la alin.(3) mandatele din perioada 2001-2002.

Art. 10 - Comisiile alese ale Ordinului
(1) Comisiile Ordinului reglementate în prezentul regulament sunt: comisia de cenzori, comisia naţionalã de disciplinã, precum şi comisiile de acordare a dreptului de semnãturã în condiţiile aprobate de Consiliul Naţional..
(2) Membrii comisiilor sunt aleşi de Conferinţa naţională şi au mandat de 4 ani. Membrii aleşi nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.
(3) Excepţie de la alin. (2) fac mandatele din perioada 2001-2002.

Capitolul 2. Conferinţa naţională

Art. 11 - Conferinţa naţională
(1) Conferinţa naţională este constituită din membri delegaţi ai filialelor teritoriale, cu drept de reprezentare. Filialele teritoriale vor asigura participarea la Conferinţa naţională a cel puţin unui reprezentant al fiecărui judeţ cuprins în filială, conform prevederilor legii.
(2) Conferinţa naţională se organizează o dată la patru ani de către Consiliul naţional, care va stabili data, durata şi locul desfăşurării acesteia, precum şi documentele care vor fi supuse dezbaterii şi aprobării conferinţei.
(3) Conferinţa naţională se organizează obligatoriu şi în condiţiile demisiei sau imposibilităţii de exercitare a funcţiilor de către Consiliul naţional, preşedinte sau a uneia dintre comisiile naţionale, caz în care se vor organiza noi alegeri.
(4) Conferinţa naţională a Ordinului se organizează obligatoriu în condiţiile solicitării scrise a cel puţin 51% din membrii Ordinului.
(5) Conferinţa naţională se organizează obligatoriu în condiţiile solicitării a două treimi dintre filiale, prin hotărâre a consiliilor de conducere ale acestora.
(6) Conferinţa naţională se organizează obligatoriu în condiţiile solicitării a trei pătrimi dintre membrii Consiliului naţional.

Art. 12 - Condiţii legale de desfăşurare a Conferinţei naţionale
(1) Conferinţa naţională a Ordinului este legal constituită la prima convocare în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor.
(2) În cazul neîntrunirii numărului membrilor delegaţi, a doua reuniune are loc după cel puţin două săptămâni, data şi ora acesteia fiind stabilită de Consiliul naţional cu ocazia primei convocări.
(3) La a doua convocare Conferinţa naţională este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor delegaţi.

Art. 13 - Atribuţiile Conferinţei naţionale
Conferinţa naţionalã a Ordinului Arhitecţilor din România are urmãtoarele atribuţii:
a) adoptã şi modificã Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei şi regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;
b) adoptã organizarea aparatului administrativ al Ordinului;
c) alege şi revocã preşedintele Ordinului;
d) alege şi revocã membrii Consiliului naţional al Ordinului;
e) alege membrii comisiilor de cenzori şi de disciplinã la nivel naţional, precum şi membrii altor comisii de specialitate;
g) adoptã hotãrâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilitã în convocare.

Art. 14 - Delegaţii la Conferinţa naţională
(1) Sunt delegaţi ai filialelor membrii acestora care au fost desemnaţi în conferinţele teritoriale.
(2) Filialele vor desemna prin vot un număr de delegaţi, cu drept de a reprezenta filiala la Conferinţa naţională, proporţional cu numărul membrilor filialei, astfel:
a) un delegat la 10 membri;
b) un supleant la 5 membri delegaţi.
(3) Sunt consideraţi delegaţi de drept preşedinţii şi membrii consiliilor teritoriale ale filialelor.
(4) Sunt consideraţi delegaţi desemnaţi membrii, cu cotizaţia la zi, aleşi prin vot de conferinţa teritorială până la completarea numărului total de delegaţi ai filialei.
(5) Sunt consideraţi delegaţi supleanţi persoanele, cu cotizaţia la zi, alese prin vot de conferinţa teritorială în funcţie de numărul total de delegaţi ai filialei. Delegaţii supleanţi vor înlocui un delegaţi titulari în condiţiile în care se constată cu cel puţin 24 de ore înainte de data Conferinţei naţionale imposibilitatea participării unui delegat de drept sau desemnat de pe listele înaintate de filiale.
(6) Numele delegaţilor, inclusiv supleanţii, adresa lor de contact (adresa poştală, telefon, fax, e-mail), precum şi dovada achitării cotizaţii la zi vor fi comunicate Ordinului în maxim o săptămână de la data desemnării acestora în conferinţele teritoriale.

Art. 15 - Alţi participanţi la Conferinţa naţională
Pot participa la Conferinţa naţională fără drept de vot:
a) membrii forurilor de conducere în exerciţiu care nu se regăsesc pe listele delegaţilor sau candidaţilor;
b) membrii Ordinului care au amendamente în divergenţă şi care nu sunt delegaţi;
c) membrii grupurilor de lucru care au participat la realizarea documentelor supuse dezbaterii care nu se regăsesc pe listele delegaţilor sau candidaţilor.


Art. 16 - Calendarul Conferinţei naţionale
(1) Comitetul de organizare a Conferinţei naţionale are obligaţia de a anunţa toate filialele, cu cel puţin 120 de zile înainte, data, durata şi lista documentelor supuse dezbaterii Conferinţei, aprobate de Consiliul naţional al Ordinului.
(2) Consiliile de conducere ale filialelor au obligaţia de a comunica numele delegaţilor, inclusiv cele ale supleanţilor cel mai târziu cu 60 de zile înainte de data stabilită pentru Conferinţa naţională.
(3) Documentele în forma lor finală, precum şi amendamentele în divergenţă vor fi trimise delegaţilor cu minim 20 de zile înaintea datei Conferinţei naţionale.
(4) Calendarul se detaliază pentru fiecare conferinţă de către comitetul de organizare şi se aprobă de către Colegiul director al Ordinului.

Art. 17 - Documentele Conferinţei naţionale
(1) Documentele puse la dispoziţia participanţilor trebuie să conţină:
a) ordinea de zi propusă;
b) listele cu delegaţi şi filialele pe care le reprezintă;
c) materialele supuse aprobării conferinţei, însoţite de amendamentele în divergenţă;
d) forurile de conducere care se aleg şi lista candidaţilor însoţită de un document explicând modalităţile electorale şi indicând numărul locurilor.

Art. 18 - Amendamente la documentele Conferinţei naţionale
(1) Amendamentele aduse documentelor supuse votului Conferinţei Naţionale trebuie să respecte următoarele condiţii:
- să fie făcute în forma scrisă;
- să fie motivate în drept şi în fapt;
- să fie trimise către grupurile de lucru care au întocmit documentele, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru Conferinţa naţională.
(2) Aceste amendamente sunt supuse grupului de lucru care a întocmit documentele şi care, în cazul însuşirii lor, le va introduce în documentele pregătite, iar în caz contrar se va formula o argumentaţie de respingere.
(3) În condiţiile în care amendamentul este în continuare susţinut el va fi supus dezbaterilor Conferinţei naţionale.
(4) În timpul Conferinţei naţionale nu pot fi propuse alte amendamente decât cele prezentate în condiţiile descrise mai sus.
(5) Pe lângă textele documentelor supuse aprobării va fi prezentată şi o listă a tuturor amendamentelor în divergenţă.
(6) În cadrul Conferinţei grupul de lucru va prezenta documentul supus dezbaterii, precum şi amendamentele aflate în divergenţă dând apoi cuvântul, pe rând, autorilor acestora.
(7) Votul se va exercita atât pentru lista de amendamente cât şi pentru documentele supuse aprobării.

Art. 19 - Înregistrarea delegaţilor şi a participanţilor
(1) Tabelele cu delegaţii vor fi afişate în ziua Conferinţei la ora anunţată prin convocare.
(2) Contestaţiile legate de tabelele cu delegaţii vor rezolvate înainte de începerea lucrărilor.

Art. 20 - Prezidiul şi secretariatul Conferinţei naţionale
(1) Lucrările Conferinţei naţionale vor fi deschise de preşedintele în exerciţiu şi conduse prin rotaţie de către preşedinte şi membrii prezidiului, în ordinea stabilită de ei prin consens.
(2) Din prezidiu fac parte membrii Colegiului director.
(3) Secretariatul Conferinţei naţionale va fi asigurat de membrii comitetului de organizare.

Art. 21 - Comisia de verificare şi numărare a voturilor
(1) Comisia de verificare şi numărare a voturilor va fi formată din 7 membri, aleşi de către Conferinţă la începerea lucrărilor, dintre participanţii care nu şi-au depus candidatura pentru forurile de conducere sau comisii.
(2) La începerea Conferinţei va fi comunicată componenţa comisiei de verificare şi numărare a voturilor, eventualele contestaţii, făcute în scris, putându-se depune până la ora anunţată în timpul conferinţei.
(3) Comisia va alege un preşedinte, dintre membrii săi, având rolul de a coordona etapele procesului de votare, de a supune votului comisiei problemele de procedură apărute pe parcursul procesului de votare şi de a comunica rezultatele.

Art. 22 - Alegerea forurilor de conducere, a comisiilor şi validarea documentelor
(1) Hotărârile Conferinţei naţionale la prima sau a doua convocare se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(2) Hotărârile adoptate de Conferinţa naţională sunt definitive şi obligatorii pentru toate forurile de conducere şi pentru toţi membrii Ordinului.

Art. 23 - Comunicarea rezultatelor
Comisia de verificare şi numărare a voturilor va întocmi un raport, semnat de toţi membrii, care va fi prezentat participanţilor la Conferinţă. Acesta trebuie să conţină:
- numărul total al delegaţilor;
- numărul total al delegaţilor prezenţi;
- numărul total al voturilor exprimate;
- numărul total al voturilor valabile şi cel al voturilor nule;
- numărul candidaţilor şi funcţiile care au fost eligibile, inclusiv comisiile;
- numărul de voturi obţinut de fiecare candidat ales în ordinea descrescătoare a acestora;
- lista persoanelor alese;
- numărul de voturi obţinut de fiecare material supus aprobării;
- lista materialelor aprobate.

Art. 24 - Procesul-verbal al Conferinţei naţionale
(1) Secretariatul Conferinţei naţionale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a) modul în care a fost convocată Conferinţa naţională şi caracterul ei ordinar sau extraordinar;
b) anul, luna, ziua, ora şi locul desfăşurării Conferinţei naţionale;
c) numărul total al delegaţilor;
d) numărul total al delegaţilor prezenţi;
e) componenţa prezidiului Conferinţei naţionale;
f) ordinea de zi votată de Conferinţa naţională;
g) hotărârile adoptate;
h) componenţa forurilor de conducere şi a comisiilor alese;
i) orice alte activităţi desfăşurate în Conferinţa naţională.
(2) Procesul-verbal va purta semnătura membrilor secretariatului Conferinţei naţionale.
(3) Procesul-verbal va fi înregistrat la sediul Ordinului, consultarea sa fiind permisă membrilor.

Art. 25 - Comunicarea documentelor Conferinţei
(1) Copii ale procesului-verbal şi materialele aprobate vor fi transmise, în termen de 12 zile lucrătoare, tuturor filialelor.
(2) Rezultatul scrutinului se va afişa la sediul Ordinului şi la sediile filialelor timp de 30 de zile.
(3) Ordinul, în cel mult 5 zile de la data Conferinţei, va organiza o conferinţă de presă pentru comunicarea rezultatelor conferinţei.

Art. 26 - Consiliul naţional al Ordinului
(1) Consiliul naţional este format membri aleşi de Conferinţa Naţională, dintre care două treimi arhitecţi cu drept de semnătură, exclusiv preşedintele Ordinului.
(2) În Consiliul naţional numărul membrilor filialei este reprezentat proporţional, după cum urmează:
. - 50-100 membri = 1 membru
- 101-150 membri = 2 membri
- 151-250membri = 3 membri
- 251-500 membri = 5 membri
- 501-1000 membri = 7 membri
- 1001-1500 membri = 9 membri
- 1501-2000 membri = 12 membri
- peste 2000 membri = 15 membri.

(3) Componenţa Consiliului naţional va asigura reprezentativitatea proporţionalã a membrilor filialelor teritoriale în raportul din aliniatul precedent, prin stabilirea şi afişarea numãrului de locuri aferent fiecãrei filiale, odatã cu afişarea listei de candidaturi.

Art. 27 - Condiţii de eligibilitate
(1) Pentru Consiliul naţional sunt eligibili arhitecţii şi conductorii arhitecţi înscrişi în Ordin, fără abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzută la alin. (5) al prezentului articol. Fiecare filială teritorială stabileşte prin hotărâre proprie candidaţii propuşi pentru Consiliul naţional.
(2) Pentru preşedintele Ordinului sunt eligibili arhitecţi cu drept de semnătură, fără abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzută la alin. (6) al prezentului articol.
(3) Pentru comisia de cenzori a Ordinului sunt eligibili arhitecţii şi conductorii arhitecţi cu drept de semnătură, fără abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzută la alin. (7) al prezentului articol.
(4) Pentru comisia de disciplină sunt eligibili arhitecţii şi conductorii arhitecţi cu drept de semnătură, cu minim 10 ani vechime în profesie, fără abateri disciplinare, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevăzută la alin. (7) al prezentului articol.
(5) Funcţia de membru în Consiliul naţional al Ordinului este incompatibilă cu cea de membru într-o altă comisie, atât în cele ale Ordinului cât şi în cele ale filialelor.
(6) Funcţia de preşedinte al Ordinului este incompatibilă cu cea de:
a) preşedinte al filialei sau de membru într-un consiliu teritorial;
b) membru în comisii, atât în cele ale Ordinului cât şi în cele ale filialelor.
(7) Funcţia de membru într-o comisie a Ordinului este incompatibilă cu cea de:
a) preşedinte al Ordinului sau filialei, de membru în Consiliu naţional sau teritorial.
b) de membru în alte comisii, atât în cele ale Ordinului cât şi în cele ale filialelor.
(8) Condiţiile de eligibilitate sunt apreciate la data limită de depunere a candidaturilor.

Art. 28 - Candidaturile
(1) Organizatorii Conferinţei naţionale, prin intermediul filialelor teritoriale şi a buletinului informativ al Ordinului, au obligaţia de a aduce la cunoştinţa membrilor Ordinului condiţiile pentru depunerea candidaturilor, modelul dosarului de candidatură şi data limită până la care candidaturile pot fi depuse.
(2) Candidaturile sunt individuale şi ele nu pot fi grupate pe liste.
(3) Candidaturile se depun personal sau prin poştă la sediul Ordinului conform modelului tip comunicat potrivit alineatului precedent, însoţite de un succint curriculum vitae şi scrisoare de intenţie, ambele imprimate în alb şi negru pe o singură parte a unei coli format A4.
(4) Fiecare candidat trebuie să depună o dovadă privind plata la zi a cotizaţiei eliberată de filiala din care face parte şi o dovadă că nu a avut sancţiuni disciplinare în ultimi 8 ani.
(5) Nu se admit candidaturi pentru locuri aflate pe două sau mai multe liste, excepţie făcând candidaturile pentru preşedinte.
(6) Imediat după data limită stabilită pentru depunerea candidaturilor, secretariatul Ordinului, verifică fiecare dosar de candidatură, înregistrează candidaturile pe o listă unică, pe filiale, în ordinea alfabetică, şi o afişează la sediul Ordinului şi la sediile filialelor cu cel puţin 7 zile înainte de data Conferinţei.

Art. 29 - Documente necesare votului
(1) Buletinele de vot vor fi puse la dispoziţia delegaţilor în ziua scrutinului. Buletinele de vot se ridică numai personal de fiecare delegat.
(2) Pierderea buletinelor de vot nu dă dreptul la obţinerea unor duplicate.

Art. 30 -Votul
(1) Buletinele de vot nu vor avea alte însemnări decât cele prevăzute de sistemul de votare, în caz contrar ele urmând a fi anulate.
(2) Votarea se face prin bifarea conform indicaţiei de pe buletine.
(3) Buletinele de vot care nu conţin nici o opţiune sau conţin mai multe opţiuni decât numărul locurilor disponibile, pentru Consiliul naţional, comisii şi pentru preşedinte, vor fi considerate nule.

Art. 31 - Scrutinul pentru Consiliul naţional
(1) Scrutinul are loc într-un singur tur.
(2) Votarea se face direct şi secret prin introducerea buletinelor în urnă.
(3) Sunt aleşi candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferinţa naţională stabileşte modalitatea de departajare.

Art. 32 - Scrutinul pentru preşedintele Ordinului
(1) Preşedintele se alege cu majoritatea voturilor delegaţilor prezenţi.
(2) În cazul în care nici unul dintre candidaţi n-a întrunit majoritatea (50% plus unul) în primul tur de scrutin se va organiza al doilea tur de scrutin.
(3) La al doilea tur de scrutin vor participa candidaţii clasaţi pe primele două locuri în primul tur.
(4) După al doilea tur de scrutin este considerat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

Art. 33 - Scrutinul pentru comisiile Ordinului şi pentru documentele supuse aprobării
(1) Membrii comisiilor Ordinului se aleg în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute de aceştia.
(2) În cazul existenţei unor amendamente la documentele Conferinţei, acestea vor fi supune la vot înaintea votului respectivelor documente.
(3) Documentele Conferinţei vor fi adoptate cu votul majorităţii.

Capitolul 3. Consiliul naţional
Art. 34 - Consiliul naţional
(1) Între reuniunile Conferinţei naţionale activitatea Ordinului este coordonată de Consiliul naţional.
(2) Prima şedinţă a Consiliului naţional se va ţine în primele 15 zile care urmează alegerii în urma convocării de către preşedintele Ordinului.
(3) Consiliul naţional va alege, dintre candidaţii propuşi de Preşedintele Ordinului, prin vot secret al majorităţii membrilor prezenţi, Colegiul director format din cinci vicepreşedinţi şi un trezorier. Cel puţin două treimi din membrii Colegiului Director trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură. Şedinţa este considerată statutară dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi dintre membrii Consiliului naţional.
(4) După alegerea Colegiului director, Consiliul naţional va proceda la distribuirea funcţiilor în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinut de fiecare membru al Colegiului director şi va nominaliza înlocuitori de drept ai preşedintelui în ordinea stabilită de Conferinţa naţională.
(5) Membrii Consiliului naţional, alţii decât preşedinţii filialelor, sunt obligaţi sa facă parte dintr-un grup de lucru, prevăzut la art. 39 din prezentul Regulament, pentru care vor opta la prima şedinţă a Consiliului naţional.


Art. 35 - Atribuţiile Consiliului naţional
(1) Consiliul naţional are următoarele atribuţii:
a) numeşte comitetul de organizare a Conferinţei naţionale;
b) stabileşte documente care vor fi supuse adoptării Conferinţei naţionale;
c) avizează organigrama aparatului administrativ al Ordinului;
d) avizează onorariile de referinţă care vor fi supuse aprobării Conferinţei naţionale;
e) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli în totalitatea sa;
f) analizează modul de gestionare a patrimoniului şi bugetului Ordinului;
g) aprobă regulamentul cadru pentru organizarea concursurilor naţionale de arhitectură şi/sau urbanism;
h) decide asupra preluării prerogativelor preşedintelui Ordinului, în caz de indisponibilitate temporară sau de lipsă a acestuia;
i) soluţionează contestaţiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului director;
j) emite avize consultative la proiectele de acte normative referitoare la exercitarea profesiei de arhitect sau care se referă la domeniul arhitecturii şi urbanismului;
k) aplică sancţiunile prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. c) - d) din lege;
l) avizează propuneri de reglementări legislative şi normative specifice în vederea promovării lor potrivit legii;
m) analizează şi dispune, dacă este cazul, controlul filialelor teritoriale cu privire la alcătuirea tabloului teritorial, colectarea cotizaţiei, constituirea bazei de date sau altele asemenea, stabileşte tematica şi persoanele care vor efectua controlul;
n) aprobă regulamentele de funcţionare a comisiilor Ordinului;
o) aprobã regulamentele de funcţionare ale comisiilor Ordinului, altele decât cele cuprinse în prezentul Regulament;
p) aprobă normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură;
q) analizează anual rapoartele de activitate întocmite de Colegiul director, comisiile şi grupurile de lucru ale Ordinului.
(2) Consiliul naţional poate delega Colegiului director unele atribuţii ce-i sunt conferite prin prezentul regulament.


Art. 36 - Şedinţele Consiliului naţional
(1) Consiliul naţional se reuneşte, de regulă, trimestrial la convocarea preşedintelui.
(2) Preşedintele poate convoca Consiliul naţional ori de câte ori consideră necesar, cu avizul prealabil al Colegiului director. Preşedintele are obligaţia de a convoca Consiliul naţional în termen de 15 zile de la solicitarea scrisă a două treimi din membrii Colegiului sau ai Consiliului naţional.
(3) Ordinea de zi a şedinţelor este fixată de preşedinte după consultarea prealabilă a Colegiului director.
(4) Şedinţa este considerată statutară în prezenţa majorităţii membrilor Consiliului naţional. La şedinţă vor participa membrii Colegiului director, fără a avea drept de vot.
(5) Votul este deschis cu excepţia celui pentru alegerea membrilor Colegiului director sau în cazul altor situaţii stabilite de către Consiliul naţional, iar hotărârile se adoptă cu majoritate simplă, incluzând în aceasta şi votul preşedintelui Ordinului.
(6) În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul naţional al Ordinului adoptă hotărâri şi emite avize.
(7) Consiliul Naţional numeşte persoanele care vor face parte din comisiile de acordare a dreptului de semnătură.
(8) La prima şedinţă după alegerea sa, Consiliul naţional va aproba regulamentul de organizare şi funcţionare a şedinţelor.
(9) Şedinţele Consiliului naţional sunt consemnate într-un proces verbal semnat de preşedinte şi secretarul general. Procesul verbal al fiecărei şedinţe, însoţit de materialele votate, va fi transmis filialelor şi membrilor Consiliului, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.
(10) Şedinţele Consiliului naţional sunt conduse de preşedintele Ordinului.
(11) Membrii Consiliului se pot reuni şi în afara şedinţelor de consiliu în ideea pregãtirii dosarelor şi pentru a da curs deciziilor, fãrã ca în aceste reuniuni sã se poatã fi adoptate hotârâri sau da avize.
(12) Pentru realizarea atribuţiilor sale, Consiliul naţional poate atribui misiuni de studiu sau reflexie, unuia sau altuia dintre membri sãi şi poate forma cu aceastã ocazie în subordinea persoanei respective un grup de lucru ale cãrui componenţã şi sarcini trebuie stabilite printr-o hotãrâre a Consiliului. Aceastã procedurã trebuie urmatã şi în cazul grupurilor de lucru din subordinea vicepreşedinţilor, a secretarului naţional sau a trezorierului.

Capitolul 4. Colegiul director
Art. 37 - Colegiul director
(1) Colegiul director coordonează activitatea curentă a Ordinului.
(2) Colegiul director este format din 6 membri din care 5 vicepreşedinţi şi un trezorier.
(3) Colegiul director poate fi revocat în totalitatea lui în cazul în care se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini mandatul sau se constată neîndeplinirea misiunilor asumate de acesta. Revocarea Colegiului Director se poate face în aceleaşi condiţii ca şi pentru alegerea acestuia.

Art. 38 - Atribuţiile Colegiului director
(1) Colegiul director are următoarele atribuţii:
a) coordonează şi supervizează pregătirea Conferinţei;
b) pregăteşte organigrama aparatului administrativ al Ordinului şi o supune avizării Consiliului naţional;
c) pregăteşte şi supune aprobării Conferinţei naţionale onorariile de referinţă şi proiectele de reglementări, după avizul prealabil al Consiliului naţional;
d) înaintează ministerelor de resort spre avizare onorariile de referinţă;
e) întocmeşte proiectul bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi îl supune aprobării Consiliului naţional;
f) asigură informarea membrilor şi a filialelor asupra problemelor specifice şi deciziilor luate;
g) organizează primirea în profesie, potrivit legii şi prezentului Regulament;
h) controlează evidenţa Tabloului Naţional al Arhitecţilor, întocmirea bazei de date a Ordinului şi a filialelor şi propune, după caz, Consiliului naţional constituirea unor comisii de control;
i) coordonează întocmirea evidenţei lucrărilor depuse de membri pentru a primi dată certă;
j) verifică legalitatea înfiinţării şi/sau reorganizării filialelor teritoriale în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului-cadru al filialelor;
k) aprobă regulamentul intern privind funcţionarea aparatului administrativ al Ordinului;
l) coordonează modul de administrare şi gestionare a patrimoniului Ordinului şi a bugetului;
m) aprobă încheierea actelor de dispoziţie ale filialelor, în condiţiile art. 52 alin (2);
n) analizează anual rapoartele de activitate întocmite de filiale;
o) dispune plata cotizaţiilor către organismele internaţionale la care Ordinul este parte sau afiliat.
(2) Atribuţiile Colegiul director sunt repartizate pe atribuţiile specifice ale membrilor acestuia aşa cum sunt ele descrise în articolele urmãtoare.
(3) Membrii Colegiului director au obligaţia de a colabora pentru a duce la îndeplinire atribuţiile conferite.

Art. 39 - Şedinţele Colegiului director
(1) Colegiul director se reuneşte ori de câte ori este necesar la convocarea preşedintelui Ordinului;
Preşedintele are obligaţia de a convoca Colegiul director în termen de 7 zile de la solicitarea a patru din membrii acestuia.
(2) Ordinea de zi a şedinţelor este fixată de preşedinte.
(3) Reuniunile sunt convocate cu cel puţin trei zile înainte, iar convocarea va cuprinde locul, data, ora de desfăşurare, ordinea de zi stabilită şi materialele supuse dezbaterii şi aprobării Fac excepţie de la prevederile anterioare cazurile de forţă majoră.
(4) Şedinţa este considerată statutară în prezenţa majorităţii membrilor Colegiul director. La şedinţă pot asista persoane invitate.
(5) Votul este deschis, iar hotărârile se adoptă cu majoritate simplă, incluzând în aceasta şi votul preşedintelui.
(6) Şedinţele Colegiului director sunt consemnate într-un proces verbal semnat de preşedinte şi secretarul general. Procesul verbal al fiecărei şedinţe, însoţit de materiale votate, va fi transmis filialelor şi membrilor Consiliului, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.

Art. 40 .- Vicepreşedinţii
(1) Vicepreşedinţii Ordinului sunt înlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de Conferinţa naţională.
(2) Vicepreşedinţii asistă preşedintele în coordonare, informare şi reprezentarea Ordinului şi fiecare are atribuţii specifice legate de:
a) profesie şi onorarii;
b) legislaţie şi regulamente;
c) informare şi relaţii publice;
d) educaţie şi pregătirea profesională;
e) organizare, gestiune şi relaţia cu membrii.
(3) Vicepreşedinţii coordonează conform hotărârii Consiliului naţional unul dintre următoarele grupuri de lucru:
a) grupul de lucru privind formele de exercitare a profesiei şi onorarii;
b) grupul de lucru privind legislaţia, regulamentele şi codul deontologic;
c) grupul de lucru privind imaginea, relaţii internaţionale şi relaţii publice;
d) grupul de lucru privind educaţia, pregătirea profesională şi stagiul;
e) grupul de lucru privind organizarea, gestiunea şi relaţia cu membrii.

Art. 41 - Grupurile de lucru
(1) Grupurile de lucru sunt structuri prin care Ordinului îşi promovează iniţiativele atât în interiorul cât şi în exteriorul organizaţiei.
(2) Grupurile de lucru se formează prin libera adeziune a oricărui membru al Ordinului. Membrii Consiliului naţional, cu excepţia preşedinţilor de filiale, au obligaţia de a activa în unul din grupurile de lucru.
(3) Iniţiativele propuse în cadrul unui grup de lucru vor fi aduse la cunoştinţa Colegiului Director de către coordonatorii acestora. Validarea acestor iniţiative se face de către Colegiul director care le va supune votului Consiliului naţional.
(4) Orice iniţiativă a grupurilor de lucru ale filialelor teritoriale va fi analizată de grupul de lucru de resort al Ordinului.
(5) Preşedinţii filialelor teritoriale vor face parte din grupul de lucru al preşedinţilor constituit la nivelul Ordinului.

Art. 42 - Trezorierul
(1) Trezorierul este însărcinat cu execuţia bugetului Ordinului.
(2) Proiectul de buget, pregătit de serviciul de specialitate al Ordinului, sub controlul trezorierului, va fi avizat de Colegiul director. Consiliul naţional va aproba bugetul Ordinului pentru anul calendaristic următor în ultima şedinţă a anului în curs.
(3) Elaborarea bugetului va ţine cont de principiile stabilite de către Conferinţa naţională.
(4) Documentele de plată vor fi semnate atât de preşedinte cât şi de trezorier.
(5) În fiecare an, cel mai târziu până la 15 aprilie, trezorierul va prezenta Consiliului naţional un raport privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul financiar anterior.
(6) Trezorierul coordonează grupul de lucru pe problemele economice a Ordinului.

Capitolul 5. Preşedintele Ordinului
Art. 43 - Preşedintele Ordinului
(1) Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România reprezintă Ordinul în relaţiile sale cu persoane şi juridice, de drept public sau privat, din ţară sau străinătate, ori persoane fizice, şi încheie, în numele Ordinului, convenţii şi contracte.
(2) Preşedintele Ordinului coordonează întreaga activitate a Ordinului.
(3) Preşedintele Ordinului convocă Colegiul director, conduce şedinţele şi asigură executarea deciziilor luate.
(4) Preşedintele Ordinului convocă Consiliul naţional, cu avizul favorabil al Colegiului director, conduce şedinţele şi asigură executarea deciziilor luate.
(5) Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România ordonanţează cheltuielile bugetare ale Ordinului.
(6) În caz de indisponibilitate temporară sau de lipsă pentru o perioadă mai mare de 15 zile lucrătoare prerogativele sale vor fi preluate de unul dintre vicepreşedinţi.
(7) Preşedintele, în exercitarea atribuţiilor sale, semnează hotărârile adoptate de Conferinţa naţională, Consiliul naţional şi Colegiul director.
(8) În exercitarea atribuţiilor curente preşedintele Ordinului emite decizii.

Art. 44 - Organizarea aparatului administrativ
(1) Organigrama aparatului administrativ al Ordinului se aprobă prin hotărâre a Conferinţei naţionale.
(2) Secretarul general coordonează şi controlează activitatea curentă a aparatului administrativ, având atribuţiile şi obligaţiile prevăzute în regulamentul intern.
(3) Secretarul general se bucură de stabilitate în funcţie şi nu poate fi schimbat ca urmare a schimbării forurilor de conducere ale Ordinului.

Capitolul 6. Comisia de cenzori.
Art. 45 - Dispoziţii generale
(1) Comisia de cenzori este formată din 3 membrii titulari şi doi supleanţi aleşi de Conferinţa naţională pentru un mandat de patru ani.
(2) Comisia se întruneşte:
a) pentru prima dată în termen de 15 de zile de la alegere şi desemnează prin vot secret preşedintele;
b) în şedinţe ordinare potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare;
c) în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, în condiţiile în care este sesizată de existenţa unor nereguli financiare legate de gestiunea bugetului şi a patrimoniului, la convocarea preşedintelui comisiei.
(3) Şedinţele sunt considerate statutare dacă sunt prezenţi cel puţin 2 dintre membrii comisiei.
(4) Pentru întocmirea raportului privind gestiunea fondurilor şi utilizarea mijloacelor fixe de către forurile alese de Conferinţa naţională sau a persoanelor desemnate de acestea, comisia de cenzori va apela la un expert contabil sau contabil autorizat.
(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori va fi aprobat de Consiliul naţional.

Art. 46 - Competenţele comisiei de cenzori
Comisia de cenzori asigură controlul financiar intern al Ordinului şi are următoarele atribuţii:
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul Ordinului şi verifică bilanţul contabil sub aspectul legalităţii, al corectitudinii datelor şi al regularităţii evidenţelor în documentele contabile;
b) verifică dacă operaţiunile financiare ale Ordinului se regăsesc în hotărârile Colegiului director sau ale Consiliului naţional şi acestea sunt conforme cu bugetul aprobat;
c) întocmeşte raportul de descărcare de gestiune al organelor alese ale Ordinului şi îl prezintă Conferinţei naţionale;

Art. 47 - Rapoartele Comisiei de cenzori
Rapoartele anuale ale comisiei de cenzori vor fi semnate obligatoriu de toţi membrii titulari ai comisiei şi vor fi înaintate în termen de 3 zile de la întocmire preşedintelui Ordinului.

Capitolul 7. Baza de date şi Oficiul de dată certă.
Art. 48 - Evidenţe şi baze de date
(1) Ordinul va înregistra şi reactualiza periodic, într-o evidenţă distinctă de datele din Tabloul Naţional al Arhitecţilor, toate datele înregistrate la înscrierea în Ordin şi completate pe parcurs care se referă la membrii Ordinului şi, într-o a doua evidenţă conexă, toate datele care privesc aspectele financiare legate de taxa de înscriere şi plata cotizaţiilor.
(2) Baza de date are trei secţiuni :
a) generală - care cuprinde toate datele înregistrate la înscrierea în Ordin şi completate pe parcurs şi care poate fi prezentată numai Consiliului de conducere, Colegiul director şi preşedintelui Ordinului, precum şi persoanelor împuternicite de acestea.
b) pentru membri - care cuprinde toate datele pe care membrii le consideră publice pentru confraţi.
Restricţionarea informaţiilor se face de membrul Ordinului la înscriere sau pe parcurs printr-o solicitare scrisă adresată secretarului teritorial al filialei din care face parte.
c) publice - care cuprinde datele cuprinse tablourile arhitecţilor şi adresele profesionale
(3) Elementele care ţin de datele personale pot fi puse la dispoziţia membrilor Ordinului şi terţilor numai cu acordul persoanelor vizate; acordul nu este necesar în cazul în care datele sunt solicitate în interesul unei anchete disciplinare sau al unei urmăriri penale în curs.
(4) Persoanele care operează bazele de date vor semna un angajament de confidenţialitate ai cărui termeni vor fi stabiliţi de Colegiul director.

Art. 49 - Oficiul de dată certă
În vederea protejării dreptului de autor, membrii Ordinului pot solicita înregistrarea studiilor, planurilor şi proiectelor elaborate într-un registru, primind astfel dată certă.


Titlul 4. Filialele Ordinului

Art. 50 - Dispoziţii generale
(1) Filialele teritoriale ale Ordinului se înfiinţează conform prevederilor din capitolul III, secţiunea a 2-a din Legea 184/2001, republicată, şi se organizează şi funcţionează conform regulamentului-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a filialelor.
(2) Preşedintele Ordinului invită o dată pe semestru, la sediul Ordinului, preşedinţii filialelor pentru reuniuni de informare, de coordonare şi concertare a problemelor care interesează Ordinul în ansamblul său.
(3) Şedinţele grupului de lucru vor fi conduse de preşedintele Ordinului.

Art. 51 - Raporturile funcţionale dintre Ordin şi filiale.
(1) Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare filialele sunt structuri teritoriale, cu personalitate juridică, ale Ordinului. În exercitarea atribuţiilor sale forurile de conducere ale Ordinului emit hotărâri şi decizii obligatorii pentru forurile de conducere ale filialelor, precum şi pentru toţi membrii organizaţiei. Filialele, sub sancţiunea nulităţii, nu pot emite hotărâri şi decizii contradictorii actelor emise de forurile de conducere ale Ordinului.
(2) Ordinul are obligaţia să aducă la cunoştinţa filialelor următoarele:
a) Hotărârile şi deciziile emise de forurile de conducere şi modul în care au fost aduse la îndeplinire.
b) Modul în care a fost constituit bugetul şi execuţia acestuia.
(3) Filialele sunt obligate să aducă la cunoştinţa Ordinului următoarele:
a) Modul în care au fost aduse la îndeplinire hotărârile şi deciziile forurilor de conducere ale Ordinului.
b) Hotărârile şi deciziile emise de forurile de conducere ale filialelor.
c) Modul în care a fost constituit bugetul filialelor şi execuţia acestuia.
d) Informaţii la zi despre colectarea cotizaţiilor.

Art. 521 - Relaţia cu confraţii
Preşedintele Ordinului, Consiliul naţional sau colegiul director pot informa periodic arhitecţii înscrişi în Ordin prin intermediul şi grija Consiliilor teritoriale cu excepţia când informaţiile sunt furnizate prin buletinul editat de Ordin, informaţiile furnizate prin pagina de internet a Ordinului sau când este vorba despre documentele trimise delegaţilor filialelor sau susţinătorilor unor amendamente la documentele Conferinţei naţionale.

Art. 52 - Raporturile juridice dintre Ordin şi filiale.
(1) Filialele teritoriale pot încheia în nume propriu acte juridice de administrare şi conservare.
(2) Filialele teritoriale pot încheia acte de dispoziţie numai în numele şi pe seama Ordinului, în baza hotărârii Colegiului director al Ordinului.

Titlul 5. Tabloul Naţional al Arhitecţilor

Art. 53 - Dispoziţii generale
(1) Tabloul Naţional al Arhitecţilor se întocmeşte pentru centralizarea evidenţei arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi cu drept de semnătură din întreaga ţară.
(2) Tabloul Naţional al Arhitecţilor se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 54 - Tablourile teritoriale ale arhitecţilor
(1) Pe lângă toate filialele Ordinului se înfiinţează tablourile teritoriale ale arhitecţilor, cu evidenţa tuturor membrilor acestora.
(2) Înscrierea arhitecţilor şi a conductorilor arhitecţi în tabloul arhitecţilor se face la filialele teritoriale ale Ordinului în raza cărora arhitecţii îşi au domiciliul.
(3) Pentru întocmirea şi actualizarea Tabloului Naţional al Arhitecţilor filialele teritoriale au obligaţia să comunice Ordinului, în termen de 30 de zile de la data efectuării lor, toate datele şi informaţiile înregistrate în tablourile arhitecţilor.
(4) Tabloul teritorial al arhitecţilor se verifică şi se reactualizează lunar prin grija secretarului executiv al filialei şi se comunică Ordinului.
(5) La sfârşitul fiecărui an, preşedintele filialei supune aprobării consiliului teritorial forma finală a datelor cuprinse în Tabloul teritorial al arhitecţilor pentru a fi comunicate Ordinului.
(6) Înregistrarea arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi cu drept de semnătură în TNA permite exercitarea profesiei în întreaga ţară.

Art. 55 - Tabloul Naţional al Arhitecţilor
(1) Tabloul Naţional al Arhitecţilor va cuprinde:
a) arhitecţii cu drept de semnătură;
b) conductorii arhitecţi cu drept de semnătură.
(2) Tabloul Naţional al Arhitecţilor va evidenţia, în ordine alfabetică:
- numele şi prenumele;
- numărul de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor;
- filiala;
- modalitatea de exercitare a profesiei;
- menţiuni privitoare la sancţiuni;
- sediul profesional;
- modalitatea de exercitare a dreptului de semnătură.

Art. 56 - Radierea administrativă din Tablou
(1) În aplicarea legii, consiliul de conducere teritorial va dispune radierea din tablou a arhitecţilor care nu mai îndeplinesc condiţiile de înscriere cerute de lege sau în caz de deces. Această măsură nu este o sancţiune, ci reprezintă o operaţiune administrativă.
(2) Consiliul teritorial poate dispune radierea din tablou şi la cererea arhitectului care înţelege să renunţe, în scris, la exerciţiul profesiei.
(3) Radierea din tabloul unei filiale se va putea dispune ca urmare a transferului arhitectului într-o altă filială; în acest caz, arhitectul va fi înscris în tabloul filialei unde se transferă şi se vor opera modificările corespunzătoare în Tabloul naţional.
(4) Decizia privind radierea va fi semnată de preşedintele filialei şi îşi produce efectele de la data comunicări.

Art. 57 - Legitimaţia de membru al Ordinului şi parafa profesională
(1) Legitimaţia de membru constituie dovada înscrierii într-o filială a Ordinului şi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.
(2) Modelul legitimaţiei de membru se stabileşte de Consiliul naţional al Ordinului.
(3) Parafa profesională se eliberează de către filiala teritorială în termen de 30 de zile de la înscrierea în secţiunea corespunzătoare din Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Legitimaţia de membru se eliberează de Ordin.
(4) În cazul pierderii parafei individuale, arhitectul va declara pierderea parafei individuale într-un ziar naţional, iar filiala va solicita radierea numărului de înregistrare în TNA. Ordinul va atribui un alt număr arhitectului care va fi publicat în TNA. Numerele radiate vor fi specificate ca atare în TNA.

Titlul 6. Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnătură

Art. 58 - Dispoziţii generale
În exercitarea atribuţiilor sale, Ordinul are sarcina permanentă de a asigura:
a) exercitarea competentă şi calificată a profesiei;
b) acordarea dreptului de semnătură arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi;
c) organizarea primiri în profesie;
d) îndrumarea şi pregătirea stagiarilor;
e) organizarea programelor de formare continuă a membrilor;
f) respectarea strictă a deontologiei şi disciplinei profesionale.

Art. 59- Înscrierea în Ordin şi înregistrarea în TNA
(1) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege poate solicita înscrierea în Ordin şi înregistrarea în TNA, după caz, printr-o cerere adresată preşedintelui filialei teritoriale în raza căreia domiciliază.
(2) Cererea se depune, în dublu exemplar, la sediul filialei teritoriale şi va cuprinde:
a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b) locul şi data naşterii;
c) elementele actului de identitate: seria şi numărul actului, codul numeric personal, data eliberării şi organul emitent;
d) indicarea diplomei care atestă calitatea de licenţiat în arhitectură: numărul, data de eliberare şi emitent;
e) indicarea sediului profesional unde solicitantul îşi exercită sau doreşte să exercite profesia;
f) modalitatea în care solicitantul doreşte să îşi exercite profesia;
g) menţiunea înscrierii anterioare în Ordin şi înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.
(3) Cererea va fi însoţită în mod obligatoriu de următoarele acte care dovedesc împrejurările sus-menţionate, depuse de către solicitant, într-un singur exemplar:
- copie legalizată după diploma de studii sau adeverinţă emisă de instituţia de învăţământ prin care se dovedeşte că solicitantul a promovat examenul de diplomă;
- certificatul de acordare a dreptului de semnătura -pentru cei care solicită înscrierea în Tablou la secţiunea drept de semnătură;
- copie de pe actul de identitate al solicitantului;
- copie de pe actele de stare civilă ale acestuia în cazul schimbării numelui;
- copie de pe certificatul de naştere;
- certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
- în condiţiile unei înscrieri anterioare în Ordin, un certificat, eliberat de filială teritorială în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, privind situaţia disciplinară şi cauzele retragerii sau încetării calităţii de membru al Ordinului;
- curriculum vitae;
- două fotografii, pentru legitimaţia de membru al Ordinului;
- copie după dovada achitării taxei de înscriere;
- cetăţenii români cu domiciliul în România, care solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de o instituţie de învăţământ superior din străinătate, vor depune şi dovada echivalării diplomei în condiţiile legii.
(4) Arhitectul care îşi schimbă domiciliul are obligaţia de a solicita transferul în filiala teritorială din raza unde domiciliază printr-o cerere adresată în scris preşedintelui filialei respective, în termen de maxim 30 de zile de la schimbarea domiciliului.

Art. 60 - Domeniul de exercitare a dreptului de semnătură
Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire, precum şi planurile urbanistice de detaliu (PUD) vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură, potrivit competenţelor legale.

Art. 61 - Arhitect şi conductor arhitect cu drept de semnătură
(1) Arhitectul şi conductorul arhitect dobândesc drept de semnătură, acordat de Ordin, dacă îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi stagiu profesional. Dobândirea dreptului de semnătură atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.
(2) Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă până în anul 2004 inclusiv, pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept.
(3) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţi cu privire la calitatea şi funcţionalitatea soluţiilor propuse, integrarea în ambianţa înconjurătoare a posibilităţilor tehnice de realizare şi cu respectarea legislaţiei în domeniu.
(4) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Copiile tuturor pieselor scrise şi desenate, componente ale proiectelor, vor trebui semnate şi parafate în original. Lucrările colective trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecţilor care au contribuit la elaborarea lor.
(5) Exercitarea dreptului de semnătură implică independenţă în luarea deciziilor cu caracter profesional.
(6) Conductorii arhitecţi înscrişi în Ordin, în condiţiile legii, la secţiunea conductori arhitecţi cu drept de semnătură care prin completarea studiilor dobândesc diploma de arhitect vor primi, la cerere, drept de semnătură fără efectuarea unei perioade de stagiu.


Art. 62 - Incompatibilităţi
Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit legii, este incompatibilă cu situaţiile în care:
a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales sau numit în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;
b) arhitectul este funcţionar public.

Art. 63 - Drepturile membrilor cu drept de semnătură
Arhitectul şi conductorul arhitect cu drept de semnătură au următoarele drepturi:
a) să fie înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor;
b) să elaboreze şi să semneze proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire, precum şi planurile urbanistice de detaliu (PUD);
c) să verifice în timpul execuţiei lucrării conformitatea acesteia cu autorizaţia emisă, chiar dacă asistenţa tehnică nu i-a fost încredinţată;
d) să beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu al cărui nivel de referinţă este stabilit potrivit art. 28 alin.1 din Legea 184/2001, republicată;
e) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor.

Art. 64 - Obligaţiile membrilor cu drept de semnătură
Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;
b) să se conformeze şi să respecte codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul Ordinului;
c) să facă cunoscută clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevăzute de lege;
d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;
e) să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională faţă de client şi autorităţi, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională;
f) să servească interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale, acţiunile şi măsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise.
g) să anunţe în scris filiala teritorială din care face parte despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei imediat ce aceasta a avut loc anexând şi o copie după actele doveditoare;
h) să predea filialei din care face parte parafa individuală în cazul suspendării dreptului de semnătură.

Art. 65 - Suspendarea şi încetarea dreptului de semnătură
(1) Dreptul de semnătură se suspendă:
a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) după 6 luni, în caz de neplată fără justificare a cotizaţiilor anuale către Ordin, până la achitarea lor integrală, prin decizie a preşedintelui filialei;
c) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;
d) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii.
(2) Dreptul de semnătură încetează:
a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul dreptului de semnătură;
b) dacă arhitectul sau conductorul arhitect a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicţiei exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
(3) Suspendarea şi încetarea dreptului de semnătură conduc la modificări în tablourile teritoriale şi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.
(4) Încetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calităţii de membru al Ordinului şi radierea din TNA.

Art. 66 - Stagiul
(1) Stagiul reprezintă o perioadă premergătoare obţinerii dreptului de semnătură şi are drept scop pregătirea profesională a arhitectului la începutul exercitării profesiei. Înscrierea stagiarilor în Ordin este obligatorie.
(2) Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. Arhitectul, absolvent potrivit prevederilor legii îşi va desfăşura activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de 2 ani, în baza unui contract individual de muncă, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură cu practică profesională în domeniu de minim 5 ani.
(3) În aplicarea prevederilor art. 58 lit. d) Ordinul va înfiinţa Registrul Arhitecţilor Stagiari, care va cuprinde arhitecţii şi conductorii arhitecţi stagiari. În timpul stagiului arhitectul va fi înscris în Registrul Arhitecţilor Stagiari, instituit la nivelul Ordinului şi filialelor, şi pe toate înscrisurile profesionale denumirea purtată de acesta va fi arhitect stagiar.
(4) Consiliul de conducere al filialei teritoriale are obligaţia de a organiza şi supraveghea îndrumarea arhitecţilor stagiari prin intermediul unei persoane desemnate.

Art. 67 - Durata stagiului
(1) Durata stagiului este de 2 ani efectivi calculaţi de la data încheierii contractului de muncă.
(2) Pentru absolvenţii de arhitectură cu diplomă de masterat sau doctorat în domeniu, durata stagiului se reduce la un an cu respectarea condiţiilor de la alin.(1).

Art. 68 - Înscrierea în Registrul Arhitecţilor Stagiari
(1) Cererea de înscriere în Ordin se depune la filiala teritorială în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul, conform art. 59 din prezentul regulament.
(2) La cerere se va anexa, alături de actele necesare înscrierii menţionate la art.59 din prezentul regulament, contractul de muncă al stagiarului încheiat potrivit prevederilor legale în materie, precum şi angajamentul arhitectului cu drept de semnătură sub îndrumarea căruia acesta exercită stagiul.

Art. 69 - Suspendarea stagiului
(1) Stagiul se consideră suspendat şi perioada respectivă nu este inclusă în calculul celor doi ani efectivi în condiţiile în care încetează raporturile de muncă.
(2) Suspendarea stagiului se evidenţiază în Registrul Arhitecţilor Stagiari.
(3) Stagiul poate fi reluat când motivele suspendării încetează, caz în care perioada efectuată anterior este inclusă în perioada stagiului.

Art. 70 - Asigurarea îndrumării profesionale
(1) Arhitectul care garantează îndrumarea profesională a stagiarului trebuie să aibă competenţa profesională cerută de lege şi prevederile prezentului Regulament.
(2) Arhitectul îndrumător se angajează faţă de consiliul filialei teritoriale cu privire la asigurarea unei bune şi complete pregătiri profesionale şi a unui venit echitabil pentru stagiar, corespunzător muncii depuse, şi este obligat să îl informeze pe preşedintele filialei, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării.
(3) Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului arhitectul care asigură efectiv îndrumarea profesională nu îşi mai poate îndeplinii obligaţiile specifice, acesta va trebui să depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite adresat preşedintelui filialei solicitând preluarea obligaţiilor de către un alt arhitect.
(4) În cazul în care se constată că arhitectul, cu rea-credinţă, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin angajamentul asumat potrivit prezentului Regulament şi/sau prin contractul încheiat în acest sens cu stagiarul, consiliul filialei teritoriale va declanşa împotriva sa procedura disciplinară, potrivit legii şi prezentului Regulament.

Art. 71 - Drepturile arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi stagiari
(1) Stagiarii pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziţii sau alte manifestări specializate, în măsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizaţii de construire.
(2) Stagiarii pot colabora în calitate de proiectant la întocmirea documentaţiilor pentru proiecte de arhitectură care sunt de competenţa arhitecţilor, dacă un arhitect cu drept de semnătură asigură conducerea proiectului.
(3) Pentru o bună şi completă pregătire profesională stagiarii vor participa efectiv la toate fazele de proiectare, inclusiv la cea de urmărire de şantier.
(4) Stagiarii pot participa pe toată durata stagiului la conferinţele de stagiu organizate de Ordin.

Art. 72 - Obligaţiile arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi stagiari
(1) Stagiarii sunt supuşi tuturor dispoziţiilor legale privitoare la profesia de arhitect.
(2) Stagiarii au obligaţia suplimentară de a anunţa în scris suspendarea stagiului cu motivarea gestului.

Art. 73 - Conferinţele de stagiu
(1) Conferinţele de stagiu anuale se constituie ca o formă de îndrumare profesională a arhitecţilor stagiari în vederea acordării dreptului de semnătură.
(2) Conferinţele de stagiu cuprind expuneri asupra legislaţiei specifice domeniului cu prezentarea aplicării practice a acesteia, potrivit tematicii comunicate de comisia de atestare .
(3) Ordinul, prin Colegiul Director, are obligaţia de a organiza anual o conferinţă de stagiu.

Art. 74 - Finalizarea stagiului
La împlinirea celor 2 ani de desfăşurare efectivă a profesiei în domeniul arhitecturii, stagiarul care solicită drept de semnătură, trebuie să se prezinte la sesiunea de acordare a dreptului de semnătură, organizată trimestrial de Ordin.

Art. 75 - Acordarea dreptului de semnătură
(1) În aplicarea prevederilor art. 38 lit. g) din prezentul regulament Colegiul director are următoarele atribuţii:
a) aprobă tematica conferinţelor de stagiu, la propunerea grupului de lucru privind educaţia şi pregătirea profesională;
b) numeşte lectori pentru conferinţele de stagiu;
c) organizează sesiunile de acordare a dreptului de semnătură în colaborare cu filialele Ordinului;
(2) Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură sunt obligatorii la nivelul întregii ţări.

Titlul 7. Modalitatea de exercitare a profesiei de arhitect.

Art. 76 - Dispoziţii generale
(1) Pentru exercitarea profesiei arhitecţii cu drept de semnătură pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăţi civile profesionale, societăţi comerciale de proiectare sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit legii.
(2) Arhitectul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele şi modalităţile de exercitare a profesiei prevăzute de lege.
(3) Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizată la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.
(4) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot angaja salariaţi.
(5) Societăţile comerciale de proiectare sau alte forme de asociere constituite conform legii, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură şi care desfăşoară activităţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnătură.
(6) Arhitecţii, titulari ai birourilor individuale sau asociate sau asociaţi într-o societate civilă de arhitectură, îşi pot începe activitatea doar după declararea formei şi modalităţii de exercitare a profesiei la filiala teritorială din care fac parte şi înregistrarea acestora la administraţia financiară din localitatea unde îşi desfăşoară activitatea.
(7) Arhitectul este obligat să anunţe în scris filiala teritorială din care face parte despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei imediat ce aceasta a avut loc anexând şi o copie după actele doveditoare.
(8) Obligaţia de a comunica de îndată filialei teritoriale, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât arhitectului cât şi titularului biroului individual sau coordonatorului birourilor asociate şi societăţilor civile profesionale de arhitectură.

Art. 77 - Birourile individuale de arhitectură
(1) Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se declară la Ordin. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client.
(2) În birourile individuale de arhitectură îşi exercită profesia un arhitect cu drept de semnătură în calitate de titular. În cadrul biroului individual îşi pot desfăşura activitatea şi alţi arhitecţi, cu sau fără drept de semnătură, şi stagiari care pot avea calitatea de salariaţi.

Art. 78 - Procedura de înfiinţare a birourilor individuale de arhitectură
(1) Birourile individuale de arhitectură se înfiinţează prin actul de voinţă/decizia arhitectului titular.
(2) Birourile individuale de arhitectură se înregistrează la filiala teritorială a Ordinului, în raza teritorială a căreia se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente:
- cererea tip de înregistrare a biroului individual de arhitectură, semnată şi parafată, întocmită în două exemplare din care unul purtând numărul de înregistrare a cererii se păstrează în evidenţa filialei Ordinului, iar celălalt se returnează solicitantului, aceasta neţinând loc de dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură;
- dovada spaţiului;
- modelul siglei şi ştampilei biroului individual de arhitectură la scara 3/1 şi 1/1;
- actul de înfiinţare a biroului individual în trei exemplare, din care două purtând dovada de înregistrare a biroului individual de arhitectură la filiala Ordinului, se vor returna în termen de cel mult 7 zile solicitantului.
(3) În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură.

Art. 79 - Procedura de desfiinţare a birourilor individuale de arhitectură
(1) Titularul biroului individual de arhitectură are obligaţia finalizării tuturor contractelor angajate
(2) Pentru renunţarea la exerciţiul profesiei se formulează o cerere în scris, cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii.
(3) În condiţiile în care titularul biroului individual de arhitectură este radiat definitiv din TNA acesta trebuie să cedeze, fără pretenţii financiare, în termen de 30 de zile de la decizia definitivă de radiere din TNA, toate contractele angajate unui arhitect cu drept de semnătură.

Art. 80 - Birourile asociate de arhitectură
(1) Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se pot asocia prin contract în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile arhitecţilor asociaţi, cu excepţia interdicţiei de a angaja clienţi cu interese contrare.
(2) Convenţia de asociere se încheie, în formă scrisă, între arhitecţii titulari ai birourilor individuale de arhitectură.
(3) Convenţia de asociere se declară şi depune la filiala teritorială unde sunt înregistrate birourile individuale, nu mai târziu de 7 zile calendaristice de la semnarea ei.
(4) Un asociat nu poate accepta o lucrare sau un client, dacă unul dintre asociaţii săi se opune în mod justificat.

Art. 81 - Procedura de înfiinţare a birourilor asociate de arhitectură
(1) Asocierea birourilor individuale de arhitectură se declară la filiala teritorială a Ordinului unde se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente:
- cererea tip de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură, semnată şi parafată de către toţi asociaţii, întocmită în două exemplare din care unul purtând numărul de înregistrare a cererii se păstrează în evidenţa filialei Ordinului, iar celălalt se returnează solicitantului, aceasta neţinând loc de dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură;
- dovada spaţiului;
- modelul siglei şi ştampilei birourilor asociate de arhitectură la scara 3/1 şi 1/1;
- exemplarele contractului de asociere, din care unul se va păstra la filială, iar celelalte purtând dovada de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură la filiala Ordinului se vor returna în termen de cel mult 7 zile solicitantului.
(2) În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură.

Art. 82 - Procedura de desfiinţare a asocierii birourilor de arhitectură
(1) Condiţiile desfiinţării asocierii se vor stabili prin contractul de asociere, iar renunţarea la asociere se anunţă în scris în termen de 7 zile la filiala unde este înregistrată cererea iniţială de înfiinţare, precum şi la filialele din care fac parte asociaţii în condiţiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale.
(2) Prin desfiinţarea asocierii, dacă titularii birourilor nu hotărăsc altfel, birourile individuale îşi desfăşoară activitatea în continuare în mod independent.

Art. 83 - Societăţile civile profesionale de arhitectură
(1) Societăţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii, de către 2 sau mai mulţi arhitecţi cu drept de semnătură, prin contract de societate înregistrat la filiala teritorială a Ordinului.
(2) Raporturile contractuale se nasc între client şi societatea civilă profesională, indiferent care dintre arhitecţii asociaţi sau salariaţi îndeplineşte serviciul profesional.
(3) În cadrul societăţilor civile profesionale patrimoniul este comun şi aparţine asociaţilor în cote părţi stabilite prin contractul de societate.
(4) Contractul de societate civilă profesională de arhitectură şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între arhitecţii asociaţi, cu respectarea contractului cadru stabilit de consiliul naţional ai Ordinului..

Art. 84 - Procedura de înfiinţare a societăţilor civile profesionale de arhitectură
1) Societăţile civile profesionale de arhitectură se declară la filiala teritorială a Ordinului, unde se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente:
- cererea tip de înregistrare a societăţii civile profesionale întocmită în două exemplare din care unul purtând numărul de înregistrare a cererii se păstrează în evidenţa filialei, iar celălalt se returnează solicitantului, aceasta neţinând loc de dovadă de înregistrare a societăţii civile profesionale de arhitectură;
- dovada spaţiului;
- modelul siglei şi ştampilei societăţii civile profesionale la scara 3/1 şi 1/1;
- exemplarele contractului de societate, şi o copie a statutului, din care unul se va păstra la filială iar celelalte purtând dovada de înregistrare a societăţii civile de arhitectură se vor returna în termen de cel mult 7 zile solicitantului.
(2) În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a societăţii civile profesionale de arhitectură.

Art. 85 - Procedura de desfiinţare a societăţilor civile profesionale de arhitectură
Condiţiile desfiinţării se vor stabili prin contractul de societate şi statut, iar renunţarea la asociere se anunţă în scris în termen de 7 zile la filiala unde este înregistrată cererea iniţială de înfiinţare, precum şi la filialele din care fac parte asociaţii în condiţiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale.

Art. 86 - Principii
(1) Toate formele de exercitare a profesiei de arhitect sunt supuse următoarelor principii:
a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale;
b) obligaţia de a comunica, în scris filialei teritoriale, modificările privind asocierea revine titularului biroului individual sau coordonatorului birourilor asociate şi societăţilor civile profesionale;
c) în cazul neînţelegerilor dintre arhitecţi privind formele de exercitare a profesiei se va cere concilierea de către preşedintele filialei teritoriale, conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegare a unui consilier al filialei teritoriale, în termen de cel mult 14 zile; dacă această conciliere nu stinge litigiul dintre părţi, acestea se pot adresa justiţiei;
d) toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar, dar este interzisă angajarea ca personal auxiliar a arhitecţilor diplomaţi.

Art. 87 - Procedura de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei de arhitect
(1) Cererile de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei pot fi respinse numai în cazul în care documentele depuse nu cuprind toate menţiunile prevăzute în prezentul regulament sau conţin dispoziţii contrare legii şi statutului profesiei.
(2) În evidenţa filialei se vor arhiva toate documentele depuse de titulari, precum şi dovada de înregistrare emisă, într-un dosar de evidenţă care se deschide pentru fiecare birou individual, asociere de birouri sau societate civilă profesională.

Titlul 8. Răspunderea disciplinară.

Capitolul 1. Dispoziţii generale.
Art. 88 - Răspunderea disciplinară
(1) Membrii Ordinului Arhitecţilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor Legii 184/2001, republicată, a Regulamentului Ordinului, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.
(2) Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale forurilor de conducere ale profesiei sunt încredinţate organelor profesiei constituite potrivit dispoziţiilor legii.
(3) Răspunderea disciplinară a arhitectului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă a acestuia.
(4) După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnătură sau a calităţii de membru al Ordinului cel în cauză poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an.
(5) În cazul în care instanţele judecătoreşti pronunţă hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică pedeapsa complementară a interdicţiei de exercitare a profesiei, o copie de pe dispozitivul hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului.
(6) În condiţiile neînceperii procedurii de judecare a abaterilor de către comisiile de disciplină, aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârşirea lor.

Art. 89 - Sancţiunile disciplinare
Sancţiunile disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) votul de blam;
c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură;
d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calităţii de membru al Ordinului.

Art. 90 - Instanţe disciplinare
Instanţele disciplinare sunt:
a) Comisia teritorială de disciplină.
b) Comisia naţională de disciplină.

Capitolul 2. Funcţionarea comisiilor teritoriale de disciplină
Art. 91 - Comisiile teritoriale de disciplină
(1) În fiecare filială teritorială se organizează şi funcţionează o comisie teritorială de disciplină, independentă de forurile de conducere ale filialei teritoriale. Comisiile teritoriale de disciplină vor fi compuse din:
a) 5 membrii, din care 3 titulari şi 2 supleanţi pentru filialele teritoriale care au până la 250 membri;
b) 7 membrii, din care 5 titulari şi 2 supleanţi pentru filialele teritoriale care între 251 şi 1000 membri;
c) 13 membri, din care 9 titulari şi 4 supleanţi pentru filialele care au peste 1000 membri.
(2) Cel puţin două treimi dintre membrii comisiilor teritoriale de disciplină vor fi arhitecţi cu drept de semnătură. (3) Membrii comisiilor de disciplină sunt aleşi de Conferinţa teritorială a filialei pe o perioadă de 4 ani.

Art. 92 - Organizarea şi funcţionarea comisiilor teritoriale de disciplină
(1) Comisia teritorială de disciplină se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile Legii 184/2001, republicată, ale Regulamentului Ordinului şi ale codului deontologic.
(2) Membrii comisiilor teritoriale de disciplină se aleg de conferinţa teritorială dintre arhitecţii cu o vechime de minim 10 ani în profesie.
(3) Comisia se întruneşte:
- pentru prima dată, în termen de 15 de zile de la alegere, pentru desemnarea preşedintelui;
- în şedinţe de lucru la convocarea preşedintelui.
(4) Un angajat al filialei, desemnat de consiliul de conducere teritorial, îndeplineşte funcţia de secretar al comisiei teritoriale de disciplină.

Art. 93 - Atribuţiile comisiei teritoriale de disciplină
(1) Comisia teritorială de disciplină judecă, în primă instanţă, abaterile disciplinare săvârşite de arhitecţii şi conductorii arhitecţi înscrişi în filială.
(2) Comisia teritorială de disciplină hotărăşte aplicarea sancţiunilor prevăzute în lege la articolul 38 alin. (2) lit. a) şi b) din lege.
(3) Pentru sancţiunile prevăzute la articolul 38 alin. (2) lit. c) - d) din lege, comisia teritorială propune sancţiunea şi înaintează dosarul către comisia naţională de disciplină.

Art. 94 - Atribuţiile preşedintelui comisiei teritoriale de disciplină
Preşedintele comisiei teritoriale de disciplină are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea comisiei teritoriale de disciplină;
b) alcătuieşte completele de judecată;
c) programează şedinţele comisiei teritoriale de disciplină;
d) organizează evidenţele comisiei teritoriale de disciplină;
e) organizează activităţile cu caracter administrativ ale comisiei teritoriale de disciplină.

Art. 95 - Completul de judecată
(1) Completul de judecată al comisiei teritoriale de disciplină este alcătuit din 3 membri.
(2) Preşedintele comisiei teritoriale de disciplină va desemna pentru fiecare cauză un complet de judecată, precum şi preşedintele acestuia.
(3) Prezenţa membrilor completului ca şi respectarea orei de începere a şedinţei sunt obligatorii.
(4) Din completele de judecată nu pot face parte soţul sau rudele ori afinii până la gradul trei, inclusiv, ai arhitectului trimis în judecată, precum şi ai celui care a declanşat prin plângere procedura disciplinară.

Art. 96 - Atribuţiile preşedintelui completului de judecată.
Preşedintele completului de judecată are următoarele atribuţii:
a) planifică şi comunică membrilor completului de judecată cu cel puţin trei zile înainte de data reuniunii, rapoartele scrise asupra problemelor ce urmează a fi discutate la următoarea şedinţă, în funcţie de ordinea de zi aprobată la şedinţa anterioară.
b) face prezenţa membrilor completului de judecată şi apelul părţilor la începutul fiecărei şedinţe;
c) conduce dezbaterile, dă cuvântul părţilor, precum şi celorlalţi membri ai completului de judecată şi asigură disciplina şedinţei.

Art. 97 - Sancţiuni administrative pentru abaterile membrilor comisiei teritoriale de disciplină
În cazul în care membrii Comisiei teritoriale de disciplină absentează nemotivat de la şedinţele comisiei ori nu îşi îndeplinesc atribuţiile care le revin potrivit calităţii lor, consiliul de conducere al filialei, la propunerea preşedintelui comisiei teritoriale de disciplină, le va aplica următoarele sancţiuni administrative:
a) avertisment scris;
b) votul de blam la trei abateri;
c) excludere din comisie după aplicarea primelor două sancţiuni.

Art. 98 - Completarea comisiei teritoriale de disciplină
Locurile rămase vacante se completează cu membrii supleanţi sau cu arhitecţi candidaţi la comisia teritorială de disciplină în cadrul conferinţei teritoriale, în ordinea numărului de voturi obţinute.

Art. 99 - Hotărârile şi rezoluţiile comisiei teritoriale de disciplină
(1) Hotărârile se adoptă în cauzele disciplinare cu majoritatea voturilor membrilor completului.
(2) Hotărârile se adoptă ca urmare a parcurgerii procedurii de judecare a abaterilor, prevăzută în prezentul regulament, completat cu prevederile Codului de procedură civilă.
(3) Rezoluţiile se adoptă în probleme de organizare, discutate de plenul comisiei teritoriale de disciplină, în cadrul şedinţelor cu caracter administrativ.
(4) Rezoluţiile se adoptă cu votul majorităţii simple. În caz de balotaj al votului membrilor comisiei, votul preşedintelui comisiei teritoriale de disciplină va prevala.

Art. 100 -Arhiva
(1) Toate materialele necesare şedinţelor comisiei, indiferent că sunt administrative sau de judecată disciplinară, se vor redacta, multiplica şi comunica de către secretarul comisiei, cu sprijinul secretariatului filialei.
(2) Comisia ţine, prin grija secretarului său, următoarele registre:
a) Registrul de procese verbale şi rezoluţii ale şedinţelor administrative din plenul comisiei teritoriale de disciplină.
b) Registrul general al cauzelor disciplinare în care se înregistrează fiecare cauză.

Art. 101 - Contestaţiile împotriva hotărârilor comisiei teritoriale de disciplină
Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină, prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. a) şi b) din lege, se poate formula contestaţie la comisia naţională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

Art. 102 - Aplicarea hotărârilor disciplinare
Aplicarea hotărârilor disciplinare prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea 184/2001, republicată, se face de către colegiul director sau consiliul filialei teritoriale, după caz.

Capitolul 3. Funcţionarea Comisiei naţionale de disciplină
Art. 103 - Comisia naţională de disciplină
(1) Comisia naţională de disciplină se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile Legii 184/2001, republicată, şi ale prezentului regulament.
(2) Comisia naţională de disciplină funcţionează independent faţă de forurile de conducere ale Ordinului.
(3) Comisia naţională de disciplină este alcătuită din 5 titulari şi 4 supleanţi cu minim 10 ani vechime, din care cel puţin trei cu drept de semnătură, aleşi de Conferinţa naţională a Ordinului,.
(4) Comisia naţională de disciplină se întruneşte:
- pentru prima dată în termen de 15 de zile de la alegerea ei şi desemnează din rândul membrilor săi, prin vot secret, preşedintele;
- în şedinţe de lucru la convocarea preşedintelui
(5) Un angajat al Ordinului, desemnat de Colegiul Director, îndeplineşte funcţia de secretar al Comisiei naţionale de disciplină, calitate în care păstrează, ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui.

Art. 104 - Competenţa Comisiei naţionale de disciplină
Comisia naţională de disciplină judecă abaterile pentru care comisiile teritoriale de disciplină au propus, potrivit art. 38 alin. (4) din lege, aplicarea uneia din sancţiunile prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. c) - d) din lege, precum şi:
a) în fond, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de membrii forurilor de conducere ale filialelor şi ale Ordinului;
b) în recurs, în complet de 5 membri:
- contestaţiile împotriva hotărârilor comisiilor teritoriale de disciplină prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 89 lit. a) şi b) din prezentul Regulament;
- contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în fond de către Comisia naţională de disciplină.

Art. 105 - Atribuţiile preşedintelui Comisiei naţionale de disciplină
Preşedintele Comisiei naţionale de disciplină are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea Comisiei;
b) alcătuieşte complete de judecată;
c) programează şedinţele Comisiei;
d) organizează evidenţele Comisiei;
e) organizează activităţile cu caracter administrativ ale Comisiei.

Art. 106 - Completul de judecată
(1) Completul de judecată al Comisiei naţionale de disciplină este alcătuit din 3 membrii în fond şi 5 membri în apel, desemnaţi de preşedintele comisiei.
(2) Prezenţa membrilor completului ca şi respectarea orei de începere a şedinţei sunt obligatorii.
(3) Absenţa poate fi motivată în situaţii excepţionale. Într-o asemenea ipoteză, preşedintele va desemna de urgenţă un înlocuitor dintre ceilalţi membri ai Comisiei naţionale de disciplină.
(4) Preşedintele Comisiei naţionale de disciplină va desemna pentru fiecare şedinţă un preşedintele de şedinţă, astfel încât să asigure participarea tuturor membrilor la activitatea acesteia.
(5) Din completele de judecată nu pot face parte soţul sau rudele ori afinii până la gradul trei, inclusiv, ai arhitectului trimis în judecată, precum şi ale celui care a declanşat prin plângere procedura disciplinară.
(6) Din completul de judecată în apel nu pot face parte membri ai Comisiei care au judecat cauza în fond. Componenţa completului de judecată în apel va fi completată cu membri supleanţi ai Comisiei aleşi de Conferinţa naţională.

Art. 107 - Atribuţiile preşedintelui completului de judecată.
Preşedintele de şedinţă are următoarele atribuţii:
a) planifică şi comunică membrilor completului de judecată cu cel puţin trei zile înainte de data reuniunii, rapoartele scrise asupra problemelor ce urmează a fi discutate la următoarea şedinţă (situaţia de fapt şi de drept, fără a se pronunţa asupra cauzei), în funcţie de ordinea de zi aprobată la şedinţa anterioară.
b) face prezenţa membrilor completului de judecată şi apelul părţilor la începutul fiecărei şedinţe;
c) conduce dezbaterile, dă cuvântul părţilor, precum şi celorlalţi membri ai completului de judecată şi asigură disciplina şedinţei.

Art. 108 - Sancţiuni administrative pentru abaterile membrilor Comisiei naţionale de disciplină
În cazul în care membrii Comisiei naţionale de disciplină absentează nemotivat de la şedinţele comisiei ori nu îşi îndeplinesc atribuţiile care le revin potrivit calităţii lor, Consiliul naţional al Ordinului, la propunerea Preşedintelui Comisiei naţionale de disciplină, le va aplica următoarele sancţiuni:
a) avertisment scris;
b) votul de blam la trei abateri;
c) excludere din comisie după aplicarea primelor două sancţiuni.

Art. 109 - Completarea Comisiei naţionale de disciplină
Locurile rămase vacante se completează cu membri supleanţi sau cu arhitecţi candidaţi la Comisia naţională de disciplină în cadrul Conferinţei naţionale, în ordinea numărului de voturi obţinute.

Art. 110 - Hotărârile şi rezoluţiile Comisiei naţionale de disciplină
(1) Hotărârile se adoptă potrivit procedurilor de judecată a abaterilor, proceduri care se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
(2) Comisia naţională de disciplină dezbate problemele de organizare în cadrul şedinţelor cu caracter administrativ şi adoptă rezoluţii cu votul majorităţii simple.

Art. 111 - Arhiva
(1) Toate materialele necesare şedinţelor comisiei, indiferent că sunt administrative sau de judecată disciplinară, se vor redacta, multiplica şi comunica de către secretarul comisiei, cu sprijinul secretariatului Ordinului.
(2) Comisia ţine, prin grija secretarului, următoarele registre:
a) Registrul de procese verbale şi rezoluţii.
b) Registrul general al cauzelor disciplinare în care se înregistrează fiecare cauză.

Art. 112 - Contestaţiile împotriva Comisiei naţionale de disciplină
Împotriva hotărârii Comisiei naţionale de disciplină, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinară prevăzută la art. 38 alin. (2) din Legea 184/2001, republicată, se poate formula contestaţie la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

Art. 113 - Aplicarea hotărârilor disciplinare
Aplicarea hotărârilor disciplinare prevăzute la articolul 38 alin. (2) din Legea 184/2001, republicată, se face de Consiliul naţional al Ordinului, în baza hotărârii Comisiei naţionale de disciplină.

Capitolul 4. Reguli de procedură.
Art. 114- Sesizarea şi conţinutul acesteia
1) Plângerea împotriva unui arhitect se adresează comisiei teritoriale de disciplină a filialei din care face parte arhitectul. În cazul arhitecţilor care fac parte din forurile de conducere ale Ordinului sau filialelor, plângerea se va face la Comisia naţională de disciplină.
(2) Consiliul de conducere teritorial şi Consiliul naţional pot sesiza comisia de disciplină competentă cu privire la abaterile săvârşite de membrii Ordinului.
(3) Sesizarea, în două exemplare, trebuie să cuprindă:
a) numele, prenumele şi adresa persoanei, respectiv denumirea forului de conducere care face sesizarea;
b) numele, prenumele şi, după caz, numărul de înregistrare în TNA şi adresa persoanei împotriva căreia se introduce plângerea;
c) descrierea situaţiei de fapt şi de drept;
d) probele pe care se întemeiază cererea, anexate în copie;
e) semnătura.
(4) În cazul în care sesizarea se face de către un for de conducere se anexează o copie a procesului verbal al şedinţei în care s-a luat hotărârea de a sesiza comisia de disciplină.

Art. 115 - Primirea sesizării de către preşedintele comisiei
(1) Preşedintele comisiei de disciplină va examina dacă sesizarea primită îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 114. În caz afirmativ, va fixa termen şi va cita părţile.
(2) Dacă sesizarea nu îndeplineşte condiţiile, aceasta va fi returnată celui care a depus-o cu solicitarea de a fi refăcută potrivit regulamentului.

Art. 116 - Citarea părţilor şi fixarea termenului pentru şedinţa de judecată
(1) Arhitectul împotriva căruia s-a făcut sesizarea este citat în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, trimisă la sediul profesional al acestuia, cu 30 de zile înaintea datei fixate pentru şedinţa de judecată. Sesizarea şi înscrisurile aflate l-a dosar, în copie, se anexează citaţiei.
(2) Autorul sesizării este citat în acelaşi mod şi la aceeaşi dată.
(3) Refuzul de a da curs citaţiei nu împiedică desfăşurarea judecării.
(4) Neîndeplinirea procedurii de citare duce la anularea hotărârii.
(5) Părţile pot să ia cunoştinţă de dosar în orice stare a pricinii.

Art. 117 - Şedinţele completului de judecată
(1) Şedinţa completului de judecată nu este publică.
(2) La primul termen, cu procedura completă, părţile pot formula cereri pentru lipsă de apărare.
(3) Lipsa părţilor legal citate nu împiedică judecata. Instanţa disciplinară se va pronunţa pe baza probelor aflate la dosarul cauzei.
(4) Preşedintele completului de judecată conduce dezbaterile. Acesta va lua declaraţii părţilor şi martorilor.
(5) La finalul dezbaterilor, preşedintele va da cuvântul autorului sesizării şi apoi arhitectului împotriva căruia s-a formulat sesizarea.
(6) Procesul verbal al fiecărei şedinţe de judecată disciplinară va fi întocmit de secretarul comisiei şi va fi semnat de către toţi membrii completului.

Art. 118 - Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Arhitectul trebuie să se înfăţişeze personal în faţa comisiei; el nu poate fi reprezentat, dar poate fi asistat de un arhitect şi/sau de un avocat.
(3) Membrii comisiei nu pot fi apărători.
(4) Dacă cel în cauză nu se prezintă, completul de judecată apreciază suveran dacă se poate trece la dezbateri.

Art. 119 - Completul de judecată
Completul de judecată poate judeca numai în prezenţa tuturor membrilor.

Art. 120 - Deliberarea
(1) Hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor comisiei care au participat la judecata cauzei.
(2) În cazul în care, comisia consultă un jurist asupra problemelor de drept în discuţie, acesta va răspunde oral sau în scris şi nu va participa la dezbaterile comisiei.
(3) Rezultatul deliberărilor asupra soluţiei se consemnează în scris şi se semnează de toţi membrii comisiei care au participat la judecată.
(4) Comisia poate pronunţa una din următoarele soluţii:
a) admiterea sesizării;
b) respingerea sesizării;
c) admiterea contestaţiei formulate împotriva hotărârilor pronunţate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia naţională de disciplină;
d) respingerea contestaţiei formulate împotriva hotărârilor pronunţate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia naţională de disciplină.

Art. 121 - Redactarea hotărârilor
(1) După pronunţarea hotărârii, aceasta trebuie să fie redactată în termen de 15 zile lucrătoare.
(2) Hotărârea trebuie să cuprindă:
- numele preşedintelui de şedinţă, al membrilor completului şi al secretarului;
- numele, prenumele sau denumirea părţilor;
- susţinerile părţilor;
- reţinerea situaţiei de fapt;
- motivarea soluţiei în fapt şi în drept;
- dispozitivul hotărârii (soluţia pronunţată în cauză);
- calea de atac;
- data pronunţării;
- semnăturile membrilor completului de judecată şi a secretarului.
(2) Hotărârile se redactează de un membru al completului de judecată, desemnat de preşedintele de şedinţă, ajutat de secretar.
(3) Când nu există unanimitate, membrul completului de judecată aflat în inferioritate este obligat să îşi motiveze în scris opinia separată, care se va ataşa la hotărâre.

Art. 122 - Comunicarea hotărârilor
Fiecare hotărâre disciplinară este notificată în termen de 15 zile, de la redactare, părţilor, preşedintelui filialei teritoriale şi preşedintelui Ordinului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Art. 123 - Efectele hotărârilor disciplinare
(1) Hotărârea disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de forurile organizaţiei.
(2) Dispoziţiile privitoare la procedura de judecare a abaterilor prevăzute în prezentul regulament se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Art. 124 - Executarea sancţiunilor disciplinare
(1) Hotărârile definitive sunt imediat executorii.
(2) Colegiul director sau consiliul de conducere teritorial, după caz, şi Consiliul naţional vor stabili data la care sancţiunile încetează.

Art. 125 - Arhivarea documentelor
Toate documentele comisiilor de disciplină teritoriale sau naţională se arhivează potrivit unui regulament intern aprobat de acestea.

Titlul 9. Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 126 - Intrare în vigoare
(1) Prezentul Regulament intră în vigoare la data adoptării acestuia în Conferinţa Naţională.
(2) Dispoziţiile referitoare la numărul membrilor aleşi în forurile de conducere se vor aplica după expirarea mandatului 2002-2006.
(3) Mandatul comisiilor Ordinului alese în 2002 încetează în 2006.